Letter to my soul

" Imi pare teribil de rau ca eu sunt cel care-ti spune asta, insa nu vei fi niciodata fericit. Nu vreau sa te ranesc. Ti-o spun deoarece cred ca asa e drept, sa fiu sincer cu tine inainte de a incepe. Sper ca apreciezi acest lucru, pentru ca nimeni nu va mai fi drept sau sincer cu tine de acum incolo. Deci inca o data, iti spun din capul locului: nu vei fi niciodata fericit. Ti-o dau in scris, si sa-ti fie de bine.Vreau sa iesi din casa, in cea mai insorita, mai minunata zi a anului, si sa rostesti cu voce tare: <> Chiar si in caldura aceea, ar trebui sa reusesti sa-ti vezi respiratia rece, aburita, confirmand aceasta afirmatie. Singurul mod de a evita sa-ti vezi respiratia este sa o spui cu mandrie, ca un om intelept: Incearca sa o spui din cand in cand. Admite ca niciodata nu te va multumi nimic chiar daca ai avea in fata ochilor urland o faptura ipotetic 'perfecta' ce iti va indeplini fiecare dorinta si isi va infinge un cutit in inima pentru tine daca ai vrea.. tu!... tu aceea persoana care priveste amuzata si rece defilarea ei in nefericire,niciodata nu vei accepta ca esti implinita,mereu vei cauta un 'altceva'. Lacrimi ? Sovaind, cand se scurg pe obraz, nu fac decat sa imprime singura dovada ca am dreptate.Nu viata e o 'curva' asa cum o numesti, nu persoanele din jurul tau au vreo vina , nu 'te iubescul' care te amuza de dimineata era fals ... ci... draga mea amica, prea mult iubita mea reflexie.. tu! tu esti vantul care modeleaza norii sufletului tau. Uita tot . E greu ?!De ce sa fie ? Accepta ca esti prea rece, ca esti seaca ... Nu mai cauta in rasputeri in adancul sufletului tau sentimente care sa te ajute sa oferi zambetul fals si prietenos de dinainte.Gata ! Romanul aparentelor a ajuns la sfarsit si uite asa toti sunt dezgustati ca nu te recunosc . Erai prea perfecta ? Iti placea cum erai privita ? Mereu ai fost aceeasi fiinta cu inima de piatra infasurata in haine frumos colorate care sa ascunda asta.De ce a fost nevoie sa minti pana acum ? Ti-am zis ca nu totul dureaza o vesnicie. Dar viata merge inainte , egoismul tau morbid te va ajuta sa infuleci mereu succesul si sa devii cine vrei cu adevarat pentru ca stiu dragul meu suflet ca esti la fel de nebuna dupa aplauze si reusite ca o bestie insetata.Dar merita oare pretul ? Si drumul de ce trebuie sa fie asa de spinos ? Eu te inteleg, iti inteleg excesele, iti inteleg pornirile , nemultumirile dar ai grija ... uneori victimele pe care le faci fara motiv nu merita sicriul tau ci onorarii !Pentru ca datorita lor esti cine esti acum ... Ai grija, prea iubitul meu demon . Viata e lunga si tu deja prea multe sticlute de otrava ai consumat pe persoanele care nu meritau . " Cu prea multa dragoste, A ta reflexie sincera.