Just a shadow

Nu a mai ramas nimic...poate doar semne care niciodata nu vor disparea,amintiri frumoase dar uitate,regrete care iti nimicesc sufletul si adancesc rana pe care tu vrei sa o vindeci.Nici o bucurie,nici o uimire..eram impietrita in singuratate si in golul care se facuse in jurul meu.Regret un singur sacrifiuciu...nu a meritat.Am renuntat la o persoana care nu avea nicio vina,care era acolo pentru mine,care isi facea griji cand eu nu raspundeam,care nu vroia sa sufar,care nu ma facut sa sufar...Pentru ce?pentru "acel cineva" care nu a meritat nimic pana la urma..pt ca tot eu am ramas plangand cu regrete,iar el e bucuros macar ca si.a putu dovedi inca o data ca "are mereu dreptate".Bravo tie!bucurate.Doar dispari...
Vina pe care mi.o recunosc acum este aceea ca nu am fost responsabila,ca nu mi.am asumat multe fapte,ca le.am trait doar decorativ,ca am pus mai presus spectacolul de duzina,acel sentiment incert in loc sa vad persoanele de langa mine care chiar nu aveau nicio vina care chiar imi vroiau binele.
Acum am ajuns o persoana fara sentimente,aproape fara umbra sperand ca vreodata sa fiu ce am mai fost candva..
Cat de mult as vrea acum sa ma pot misca printre intamplarile vietii sa pot repara ce am gresit candva cu aceiasi usurinta cu care tot raul si suferinta au intrat in viata mea pentru a tasni apoi in prezent sa fiu fericita..ca o sageata sclipitoare catre inalt...
Dar nu se poate...