S-a ajuns aici rapid , nimic nu a fost luat in calcul,timpul ne-a ametit si ne-a pacalit iar ratiunea s-a ascuns asa incat am ajuns amandoi, unul mai mult ca altul , sa fim prinsi intr-un carusel halucinant din care ne e frica sa iesim.
Mai stii ? Obisnuiam sa radem dimineata la cafea ca vremea s-a schimbat dupa bunul meu plac ; obisnuiam sa ne plimbam ore ca la sfarsitul zilei sa realizam cat timp am petrecut impreuna fara ca macar sa ne dam seama cand s-a inserat ; obisnuiam sa ironizam orice in jurul nostru , iar la sfarsit sa ma declari tu nebuna;obisnuiam sa ne povestim viata ascultand muzica trista , jucandu-ne 'bubble' si simtind ca nimic nu ne mai lipseste , ca fericirea sta la picioarele noastre doar noi fiind stapanii ei;obisnuiam sa derulam cateva saptamani avand impresia ca au trecut ani , iar noi am doborat fiecare obstacol; obisnuiam sa plang , sa fiu nervoasa, sa fiu melancolica in bratele tale si parca totul se stergea cu buretele doar cand iti spuneam ce ma doare , iar tu nu trebuia sa faci nimic , ca deja eu aveam impresia ca m-ai ajutat sa depasesc problema ... unde sunt acele momente ? De ce acum ma alimentez cu dezamagiri si refuz sa cred in noi ?
Iubirea e cel mai caustic sentiment. Te ademeneste, iar dupa te lasa sa zaci ranit fara niciun remediu pentru agonia ta. Ce iti ramane de facut ? Sa continui , doare prea tare greutatea amagirilor ... sa opresc totul ? ma sfasie linistea, ma sfasie lipsa ta.
Poate ca pacalindu-ma ca e totul doar un vis , sper mai usor ca trezirea la realitate nu va fi dureroasa si nu va avea consecinte nefaste. Poate ca asa imi elimin frica ca fiecare poveste frumoasa are propria otrava si ca orice vis poate fi un cosmar la un moment dat.
Se spune ca pentru persoana iubita esti in stare de orice , sa renunti la tine daca este necesar pentru a fi bine. Dar de ce sa ajungi sa faci pasul ala ? Nu ar trebui sa te opreasca vazand ca iti faci rau doar pentru el ? ... Eu nu suport egoismul asta. As vrea sa te vad ca lupti, ca nu te resemnezi , ca vii cu ' o sa fie bine'-le meu tipic la mine si o sa ma incurajezi ca vom ramane impreuna, as vrea sa nu imi pierd increderea in tine .. in noi.
Dar uneori de ce te temi cel mai tare, de aia nu scapi.
Maine dimineata voi imbratisa razele timide ce se vor furisa printre jaluzele, imi voi imprima vechiul ' zambet ' fals si ma voi gandi la tine intristata ca doar in vis poti trai adevarata iubire.
S-a ajuns aici rapid , nimic nu a fost luat in calcul,timpul ne-a ametit si ne-a pacalit iar ratiunea s-a ascuns asa incat am ajuns amandoi, unul mai mult ca altul , sa fim prinsi intr-un carusel halucinant din care ne e frica sa iesim.
Mai stii ? Obisnuiam sa radem dimineata la cafea ca vremea s-a schimbat dupa bunul meu plac ; obisnuiam sa ne plimbam ore ca la sfarsitul zilei sa realizam cat timp am petrecut impreuna fara ca macar sa ne dam seama cand s-a inserat ; obisnuiam sa ironizam orice in jurul nostru , iar la sfarsit sa ma declari tu nebuna;obisnuiam sa ne povestim viata ascultand muzica trista , jucandu-ne 'bubble' si simtind ca nimic nu ne mai lipseste , ca fericirea sta la picioarele noastre doar noi fiind stapanii ei;obisnuiam sa derulam cateva saptamani avand impresia ca au trecut ani , iar noi am doborat fiecare obstacol; obisnuiam sa plang , sa fiu nervoasa, sa fiu melancolica in bratele tale si parca totul se stergea cu buretele doar cand iti spuneam ce ma doare , iar tu nu trebuia sa faci nimic , ca deja eu aveam impresia ca m-ai ajutat sa depasesc problema ... unde sunt acele momente ? De ce acum ma alimentez cu dezamagiri si refuz sa cred in noi ?
Iubirea e cel mai caustic sentiment. Te ademeneste, iar dupa te lasa sa zaci ranit fara niciun remediu pentru agonia ta. Ce iti ramane de facut ? Sa continui , doare prea tare greutatea amagirilor ... sa opresc totul ? ma sfasie linistea, ma sfasie lipsa ta.
Poate ca pacalindu-ma ca e totul doar un vis , sper mai usor ca trezirea la realitate nu va fi dureroasa si nu va avea consecinte nefaste. Poate ca asa imi elimin frica ca fiecare poveste frumoasa are propria otrava si ca orice vis poate fi un cosmar la un moment dat.
Se spune ca pentru persoana iubita esti in stare de orice , sa renunti la tine daca este necesar pentru a fi bine. Dar de ce sa ajungi sa faci pasul ala ? Nu ar trebui sa te opreasca vazand ca iti faci rau doar pentru el ? ... Eu nu suport egoismul asta. As vrea sa te vad ca lupti, ca nu te resemnezi , ca vii cu ' o sa fie bine'-le meu tipic la mine si o sa ma incurajezi ca vom ramane impreuna, as vrea sa nu imi pierd increderea in tine .. in noi.
Dar uneori de ce te temi cel mai tare, de aia nu scapi.
Maine dimineata voi imbratisa razele timide ce se vor furisa printre jaluzele, imi voi imprima vechiul ' zambet ' fals si ma voi gandi la tine intristata ca doar in vis poti trai adevarata iubire. 
